Zorind

Mă trezește tramvaiul din somn

 Prin geamul crăpat și ochii sparți

 Nu-mi miroase a nimic răsturnat

 -Dimineți fără ness-

 

 Mă ridică providența, mă împinge uzanța

 Mă rostogolesc pe plaje și poteci de munte

 Și cad pe trotuare plouate de martie

 -Dimineți fără crez-

 

 Mă ciugulesc porumbei de plastic

 și mă mai uit strâmb la soare

 pentru că ne lasă să murim așteptând

 -Dimineți fără milă-