duminică, 9 septembrie 2018

Eu pierd

 
 Sorb dintr-o cafea apoasă pe marginea patului
 O tristețe mă îmbracă, un somn mă încalecă
 Un surâs dă cheie, o lacrimă pune frână
 Ai privirea casantă și vorba bătrână
 
 Am înotat în fiecare ceașcă de-a ta
 Am spus cuvintele de care te îndoiai
 Am țipat în gări când nu mai veneai
 Am ieșit în față când tu te ascundeai
 
 Mă trezesc pe aceeași parte 
 Mă vărs pe același birou
 Mă urc pe aceleași table
 Mă înghite gura de metrou
 
 Uitam să mă închid înainte să adorm
 Noi ne consumăm noaptea și ziua expirăm
 
 Te-ai ascuns între 2 pagini lipite
 Între 2 zile de weekend
 Între 2 perne
 
 Aveai mereu aceleași 2 scuze
 Te văd cum urci în tramvai la fiecare stație
 Cum te așezi pe scaunul meu 
 Cum mă întrebi de tine
 
 Ochii mei sunt încă oglinda ta perfectă
 Te așezi pe retină dimineață când mă trezesc
 Îmi tai bilete când mă așez în poala ta
 Îmi zâmbești ca unui bancomat.
 
 Ai 7 pitici pe creier
 Și nu mai am uși pentru toate cheile
 Ai buze sărate și dulci,
 Mă trezești și mă culci,
 Ca toate femeile.