straDA   

 

 Spatele nostru e un perete pe care dăm graffuri

 Pe care îl sărim dimineața ca să ajungem cineva

 După care ne ascundem când se înnorează

 

 E clădirea din cartier care #rezistă

 E coloana de trupuri ce se rupe în fața Guvernului

 

 Pe la spatele nostru se aruncă zarurile

 În timp ce noi pariem legați la ochi

 Ne împrăștiem speriați prin Nirvane de cartier

 Visând aceeași stradă pe care am crescut

 

 Drumurile lungi mereu te obligă să privești înapoi.  

 Unii îi zic curaj, alții nesăbuință

 Mi se zice: “închide geamul că intră rușii”

 

 Fiecare bagaj are împachetate o îndoială și un regret

 

 Al meu și-a luat zborul spre țările calde

 Și acum nu mai am nicio îndoială

 

 Zgomotul rutinei este cântecul din urmă

 O ambulanță într-o intersecție aglomerată

 Un tramvai blocat de un bmw

 O frână bruscă.

 Un claxon justificat.

 Te-ai mințit degeaba