straDA
Spatele nostru e un perete pe care dăm
graffuri
Pe care îl sărim dimineața ca să ajungem
cineva
După care ne ascundem când se înnorează
E clădirea din cartier care #rezistă
E coloana de trupuri ce se rupe în fața
Guvernului
Pe la spatele nostru se aruncă zarurile
În timp ce noi pariem legați la ochi
Ne împrăștiem speriați prin Nirvane de cartier
Visând aceeași stradă pe care am
crescut
Drumurile lungi mereu te
obligă să privești înapoi.
Unii îi zic curaj, alții nesăbuință
Mi se zice: “închide geamul că intră rușii”
Fiecare bagaj are împachetate o îndoială și un
regret
Al meu și-a luat zborul spre țările calde
Și acum nu mai am nicio îndoială
Zgomotul rutinei este cântecul din urmă
O ambulanță într-o intersecție aglomerată
Un tramvai blocat de un bmw
O frână bruscă.
Un claxon justificat.
Te-ai mințit degeaba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu